Programa de bacalaureat la Chimie

Chimie organică

Proba durează 3 ore și se notează cu 100 de puncte, din care 10 din oficiu.

Chimie anorganică

Proba durează 3 ore și se notează cu 100 de puncte, din care 10 din oficiu.

Programa de examen pentru disciplina Chimie

Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070/31.08.2016

Programa oficială de examen pentru disciplina Chimie (Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 5070/31.08.2016), care se aplică la bacalaureatul 2027 conform OMEC nr. 5211/2026, art. 3 alin. (3). Chimia se susține la proba E.d), în funcție de filieră, profil și specializare/calificare profesională. Elevii pot opta pentru programa de chimie anorganică și generală sau pentru programa de chimie organică. Subiectele se elaborează în conformitate cu programa și nu vizează conținutul unui manual anume. Pentru formularea exactă, consultă documentul oficial.

Documentul oficial

Chimie anorganică și generală — Competențe de evaluat

• 1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie anorganică

• 1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie anorganică

• 1.3. Diferențierea substanțelor chimice după natura interacțiunilor dintre atomi, ioni, molecule.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie anorganică

• 1.4. Structurarea cunoștințelor anterioare, în scopul explicării proprietăților unui sistem chimic.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie anorganică

• 1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicațiilor acestora.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie anorganică

• 2.1. Efectuarea de investigații pentru evidențierea unor caracteristici, proprietăți, relații.

  Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. · Doar Chimie anorganică

• 2.2. Formularea de concluzii folosind informațiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.

  Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. · Doar Chimie anorganică

• 2.3. Utilizarea investigațiilor în vederea obținerii unor explicații de natură științifică.

  Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. · Doar Chimie anorganică

• 3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relațiile relevante, etapele rezolvării.

  Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive. · Doar Chimie anorganică

• 3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situații din cotidian.

  Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive. · Doar Chimie anorganică

• 3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condițiilor analizate.

  Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive. · Doar Chimie anorganică

• 4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei științifice în descrierea sau explicarea fenomenelor și proceselor.

  Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate. · Doar Chimie anorganică

• 4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

  Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate. · Doar Chimie anorganică

• 5.1. Compararea acțiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.

  Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului. · Doar Chimie anorganică

• 5.2. Anticiparea efectelor unor acțiuni specifice asupra mediului înconjurător.

  Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului. · Doar Chimie anorganică

Chimie anorganică și generală — Conținuturi

• Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice

  Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Structura învelișului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d. Corelații între structura învelișului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, poziția în tabelul periodic și proprietăți ale elementelor. Variația proprietăților periodice ale elementelor, în grupele principale și în perioadele 1, 2, 3. Variația caracterului metalic și nemetalic în grupele principale și perioadele 1, 2, 3. Proprietăți chimice ale sodiului: reacții cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului. Variația caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, față de O₂, H₂O. Variația caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A). Proprietăți chimice ale clorului: reacții cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului. · Doar Chimie anorganică

• Legături chimice. Interacții între atomi, ioni, molecule

  Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H₂, N₂, Cl₂. Legătura covalentă polară: HCl, H₂O. Legătura covalent-coordinativă: NH₄⁺ și H₃O⁺. Legătura de hidrogen. Proprietăți fizice ale apei. · Doar Chimie anorganică

• Starea gazoasă

  Ecuația de stare a gazului ideal. Volum molar (mol, numărul lui Avogadro). · Doar Chimie anorganică

• Soluții apoase

  Dizolvarea. Factorii care influențează dizolvarea. Dizolvarea unui compus ionic și a unui compus covalent polar în apă. Solubilitatea substanțelor în solvenți polari și nepolari. Concentrația soluțiilor: concentrația procentuală masică, concentrația molară. Soluții apoase de acizi (tari și slabi) și de baze (tari și slabe): HCl, H₂CO₃, HCN, NaOH, NH₃. Cupluri acid-bază conjugate. · Doar Chimie anorganică

• Echilibre acido-bazice

  pH-ul soluțiilor apoase de acizi monoprotici tari și baze monoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcție de pH). Reacții acido-bazice. Reacția de neutralizare. · Doar Chimie anorganică

• Noțiuni de electrochimie

  Reacții de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienților reacțiilor redox. Caracter oxidant și reducător. Aplicații ale reacțiilor redox: pila Daniell (construcție și funcționare), acumulatorul cu plumb (construcție și funcționare). Coroziunea și protecția anticorosivă. Electroliza – metodă de obținere a metalelor (Na), nemetalelor (Cl₂, I₂, H₂) și a substanțelor compuse (NaOH). Electroliza: apei, soluției de NaCl, soluției de CuSO₄. · Doar Chimie anorganică

• Noțiuni de termochimie

  Reacții exoterme, reacții endoterme. Entalpie de reacție. Căldura de combustie - arderea hidrocarburilor. Legea Hess. Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare. · Doar Chimie anorganică

• Noțiuni de cinetică chimică

  Reacții lente, reacții rapide. Catalizatori. Viteza de reacție. Constanta de viteză. Legea vitezei. · Doar Chimie anorganică

• Combinații complexe

  Combinații complexe. Obținerea combinațiilor complexe (reactivul Schweizer; reactivul Tollens). Reacția ionului Fe³⁺ cu [Fe(CN)₆]⁴⁻. · Doar Chimie anorganică

• Calcule chimice

  Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. · Doar Chimie anorganică

Chimie organică — Competențe de evaluat

• 1.1. Clasificarea compușilor organici în funcție de natura grupei funcționale.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie organică

• 1.2. Diferențierea compușilor organici în funcție de structura acestora.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie organică

• 1.3. Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență.

  Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi. · Doar Chimie organică

• 2.1. Efectuarea de investigații pentru evidențierea unor caracteristici, proprietăți, relații.

  Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. · Doar Chimie organică

• 2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relații de tip cauză-efect.

  Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. · Doar Chimie organică

• 2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigației susțin predicțiile inițiale.

  Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice. · Doar Chimie organică

• 3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.

  Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive. · Doar Chimie organică

• 3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situație.

  Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive. · Doar Chimie organică

• 3.3. Justificarea explicațiilor și soluțiilor la probleme.

  Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive. · Doar Chimie organică

• 4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.

  Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate. · Doar Chimie organică

• 4.2. Procesarea unui volum important de informații și realizarea distincției dintre informații relevante/ irelevante și subiective/ obiective.

  Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate. · Doar Chimie organică

• 4.3. Decodificarea și interpretarea limbajului simbolic și înțelegerea relației acestuia cu limbajul comun.

  Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate. · Doar Chimie organică

• 5.1. Analizarea consecințelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante și folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.

  Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului. · Doar Chimie organică

• 5.2. Justificarea importanței compușilor organici.

  Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului. · Doar Chimie organică

Chimie organică — Conținuturi

• Structura și compoziția substanțelor organice

  Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuși organici studiați. Legături chimice în compușii organici. Izomeria de catenă, de poziție pentru compușii organici studiați. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic. · Doar Chimie organică

• Clasificarea compușilor organici

  Clasificarea compușilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni. Clasificarea compușilor organici în funcție de grupa funcțională. Compuși cu grupe funcționale monovalente: compuși halogenați, compuși hidroxilici, amine. Compuși cu grupe funcționale divalente și trivalente: compuși carbonilici, compuși carboxilici. Compuși cu grupe funcționale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide. · Doar Chimie organică

• Tipuri de reacții chimice în chimia organică

  Reacții de substituție (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului). Reacții de adiție (bromurarea propenei (cu Br₂ și HBr), bromurarea acetilenei (cu Br₂ și HBr)). Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului). Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului). · Doar Chimie organică

• Alcani

  Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăți chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea și dehidrogenarea butanului, arderea. Importanța practică a metanului. Putere calorică. · Doar Chimie organică

• Alchene

  Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăți chimice: adiția H₂, X₂, HX, H₂O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanța practică a etenei. · Doar Chimie organică

• Alchine

  Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăți chimice: adiția H₂, X₂, HX, H₂O la acetilenă, arderea. Obținerea acetilenei din carbid. Importanța practică a acetilenei. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. · Doar Chimie organică

• Cauciucul natural și sintetic. Mase plastice

  Cauciucul natural și sintetic, mase plastice: proprietăți fizice, importanță. · Doar Chimie organică

• Arene

  Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare și de structură plane, proprietăți fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare. Alchilarea benzenului cu propenă. · Doar Chimie organică

• Benzine

  Cifra octanică. Putere calorică. · Doar Chimie organică

• Alcooli

  Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structură, denumire, proprietăți fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol - fermentația acetică, metanol - arderea, glicerină – obținerea trinitratului de glicerină. Oxidarea etanolului (KMnO₄, K₂Cr₂O₇). Importanța practică și biologică a etanolului. · Doar Chimie organică

• Acizi carboxilici

  Acizi carboxilici: acidul acetic - reacțiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonați, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic. Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic. · Doar Chimie organică

• Grăsimi. Agenți tensioactivi

  Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor. Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți - acțiunea de spălare. Obținerea săpunului. · Doar Chimie organică

• Aminoacizi. Proteine

  Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiție, denumire, clasificare, proprietăți fizice, caracter amfoter. Identificarea aminoacizilor. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor. · Doar Chimie organică

• Zaharide

  Zaharide: glucoza, zaharoza, amidon, celuloză - stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Monozaharide: glucoza și fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza. Oxidarea glucozei (reactiv Tollens și Fehling). Condensarea monozaharidelor. Hidroliza enzimatică a amidonului. · Doar Chimie organică

• Calcule chimice. Utilizări ale substanțelor studiate

  Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament. Utilizări ale substanțelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. · Doar Chimie organică